RAPI sau superchildren de România

Vaccin, rapi, sistem medical, problemeHotărârea de Guvern 589/2007 promitea optimizarea programelor de vaccinare, însă a devenit doar o altă iluzie a unui sistem medical „bine organizat” să nu facă nimic tocmai bine. Această hotărâre stabilea ,,metodologia de raportare și de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile” cât și administrarea RAPI (Reacții Adverse Post-vaccinale Indezirabile). RAPI este o bază de date introdusă în România în 1996, care ar fi trebuit să cuprindă toate reacțiile adverse post-vaccinale indezirabile care sunt din punct de vedere tehnic accidente medicale care se produc după o vaccinare şi sunt considerate a se datora acestora.

Sistemul RAPI ar trebui să cuprindă tipuri de reacţii adverse post-vaccinale precum:
– abcese la locul injectării vaccinului
– decese pe care personalul sanitar sau publicul le corelează cu vaccinarea
– spitalizări pe care personalul sanitar sau publicul le corelează cu vaccinarea
– orice alt accident medical sever sau neobișnuit pe care personalul sanitar sau comunitatea le consideră legate de vaccinare

Ele trebuie înregistrate pentru a îmbunătăți modul de administrare, condițiile de depozitare și eliminarea eventualelor erori în realizarea vaccinurilor. Statistici extrem de necesare care lipsesc, de fapt, din sistemul medical românesc. Statistici care în nenumărate studii ating mii de cazuri adverse, dar în spațiul românesc cifrele abia că ajung la ordinul zecilor. Pe ce cifre „oficiale” se clădește sistemul medical românesc, atunci?

Să fie doar neprofesionalismul de vină ori e implicată și reaua credință? Sau, poate, copiii din România sunt superchildren.

Cifrele care se declară în România către baza RAPI răstoarnă studiile și statisticile din domeniul medical mondial: OMS susține că între 1 din 1000 și 1 din 10.000 de copii manifestă reacții adverse în urma vaccinării BCG (împotriva tuberculozei). În România, se pare că din 172.012 de bebeluși vaccinați în 2016, doar unul a avut o reacție adversă, după cum aflăm de la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile în timp ce, conform Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor medicale, ar fi 3 astfel de cazuri. Un alt exemplu este cel al vaccinului ROR: în același an, după vaccinarea a 464.732 de copii, s-au înregistrat 5 cazuri de reacții adverse conform ADMD sau 7 cazuri, conform CNSCBT. Organizația Mondială a sănătății susține, însă, că una din 3000 de persoane vaccinate împotriva ROR pot manifesta convulsii febrile și uneia din 30.000 îi poate scădea excesiv numărul de trombocite din sânge. Statisticile românești sfidează realitățile medicale din Europa și SUA.

De fapt, statisticile se contrazic inclusiv în cadrul organizațiilor din țară. Să luăm drept exemplu anul 2014: ANMDM susține că s-au primit 234 de rapoarte ale reacțiilor adverse, în timp ce CNSCBT vorbește despre doar 28 de astfel de rapoarte. Autoritățile nu se sesizează, iar rapoartele ne dau impresia că totul este bine în sistemul medical iar că medicii s-ar implica activ și sârguincios  în înregistrarea RAPI.

Este de necrezut ca bebelușii vaccinați în România să aibă rezistența fizică atât de dezvoltată, super-umană poate, încât să nu se încadreze în limitele niciunui studiu în ce privește efectele adverse cauzate de administrarea vaccinurilor. Nu se știe dacă este vorba de dezinteres, comoditate sau frica de a dezvălui părinților adevărul complet despre posibilele reacții adverse pe care le pot manifesta copiii după vaccinare. Cert este că înregistrarea necorespunzătoare a acestora în RAPI împiedică optimizarea programelor de vaccinare și, totodată, nu oferă publicului larg o imagine completă asupra modului în corpul uman poate fi afectat după administrarea unui vaccin.

Acestă atitudine, care se repetă și în alte cazuri în România, s-a propagat ca un modus vivendi românesc: „Noi nu am avut asemenea cazuri, noi nu putem face nimic”. Prin urmare, asistăm la închiderea ochilor cu un dezinteres complet în fața efectelor adverse ale vaccinurilor, efecte care rămase necunoscute duc la imposibilitatea de a optimiza programele de vaccinare naționale. Înregistrarea RAPI puteat fi o inițiativă benefică, însă fiind pusă în aplicare ca o modalitate de fabricare a datelor medicale în locul muncii propriu-zise, ne resemnăm, în stil clasic românesc, cu idea că de fapt în România copiii nu sunt children ci poate superchildren.

Credit foto: naturalnews.com