Imigrația în EU: beneficii vs. riscuri

Imigratia - probleme de integrare, economie si securitatePentru mulți, imigrația reprezintă oportunitatea unui trai mai favorabil în țara-gazdă. Chiar dacă sosirile de peste graniță contribuie la închegarea relațiilor multiculturale, odată privite în profunzime, acestea devin o problemă complexă. Luând în considerare riscurile, Ungaria a promulgat în iunie legea „Stop Soros” prin care sunt incriminați cei care ajută imigranții ajunși ilegal în țară. Pe de altă parte, UE – susținătoare a migrației – a inițiat o procedură de infringement împotriva Ungariei, noua lege fiind caracterizată ca încălcare a drepturilor imigranților.
Ce face, totuși, ca această temă să fie atât de controversată? Din ce perspective poate fi privită această problemă pentru România?

Posibilitățile de integrare a imigranților. Ospitalitatea românilor este emblema oferită de nenumărați străini care ne-au vizitat țara. Însă, pentru cei dornici de a se stabili aici, este nevoie de eforturi realiste, nu doar de afecțiunea simplei ospitalități. Imigranții sunt nevoiți să îmbrățișeze întregul stil de viață românesc, iar țara, la rândul său, trebuie să le ofere acel stil de viață. Astfel, sunt necesare locuri de muncă, asigurări de sănătate, programe de orientare și încadrare socială… Elemente insuficient dezvoltate, de multe ori, chiar pentru cetățenii români. Să privim asistații sociali: un sfert dintre români au beneficiat anul trecut, în total, de 724 de milioane de lei fără a munci. O sumă ce putea fi investită în mediul de afaceri pentru a crea locuri de muncă și pentru a încadra persoanele necalificate. Se pare că susținerea persoanelor „defavorizate” nu este cea mai productivă pentru propriii cetățeni. Cum am gestiona, oare, nevoile imigranților?

Șocurile economice. Acest element este în strânsă legătură cu cel anterior. Pentru azilul oferit imigranților sunt necesare finanțări destul de ridicate. Apar cheltuieli nu doar în ceea ce privește crearea unor condiții de trai optime, ci și pentru pregătirea și remunerarea unui personal specializat în probleme internaționale. Ce ne oferă imigranții este incert, pentru că trebuie să aflăm nivelul de educație/pregătire al noilor veniți. Și să mai aflăm dacă acea pregătire poate fi recunoscută în țara noastră. Din nou, fonduri necesare fie pentru certificarea nivelului de educație, fie pentru educarea propriu-zisă a celor de peste graniță.

Securitatea națională. Siguranța este o temă delicată, dar care nu poate fi trecută cu vederea. Este vorba, mai întâi, despre selecționarea imigranților. Care sunt criteriile în funcție de care ar putea ei beneficia de azil? Cum ajungem la certitudinea că stabilirea lor în țară nu aduce vreun pericol? Mai trebuie să privim și nivelul de toleranță al cetățenilor români: cum se raportează aceștia față de alte naționalități? Intoleranța și discriminarea pot isca ușor conflicte. Iar minoritățile lezate se susțin necondiționat, își unesc forțele pentru a păși înainte. Însă, când această susținere se manifestă sub forma agresivității față de țara care i-a primit, ne punem din nou întrebări.

Așadar, există câteva aspecte fundamentale de analizat când ne referim la problema imigrării. Beneficiile unei comunități multiculturale pot pune în umbră riscuri reale când privim totul de la suprafață. Funcționarea optimă a unei astfel de societăți necesită o economie care are un randament crescut, posibilități de dezvoltare personală și condiții de siguranță pentru toți locuitorii țării. De aceea, realizarea unei legislații speciale pentru imigranți este necesară când dorim o evoluție cu prejudicii minime sau chiar inexistente. Poziția Ungariei față de valurile de imigranți nu poate fi în totalitate condamnată, tocmai din cauza acestor factori: lipsa unui sistem de integrare eficient, asigurarea securității atât a cetățenilor cât și a imigranților și implicațiile la nivel macroeconomic.

Sursă foto: Pierre Crom/GettyImages