10 motive pt. care îmi iau toți prietenii la referendum

6-7 octombrie vor fi două zile în care ne vom „lua țara înapoi” din mâna revoluției neomarxisto-progresisto-anarhiste care promovează relativismul moral, cultural și ideologia genurilor; pentru că vom ancora definiția familiei în legea fundamentală a statului român pentru următoarele zeci de decade. Să clarificăm: prezența și votul „DA” la referendum, vor duce la transpunerea definiției familiei din Codul Civil (unde poate fi schimbată printr-o simplă ordonanță de urgență) în Constituția României (în care va putea fi reschimbată doar printr-un alt referendum), prin înlocuirea cuvântul “soți” din articolul 48(1) din Constituție cu sintagma “un bărbat și o femeie”.

De ce îmi iau toți prietenii la referendum sâmbătă & duminică?

  1. Pentru că referendumul nu este inițiat de către politicieni și nici de către vreo Biserică. Inițiativa este strict a unui grup de ONG-uri. Pozițiile pe care le adoptă oficialitățile în raport cu această temă este rezultatul implicării lor într-o problemă socială semnalată de trei milioane de români.
  2. Pentru că legea propusă nu restrânge drepturi. Indiferent de orientarea lor sexuală (heterosexuală sau homosexuală), o femeie și un bărbat pot și se vor putea căsători și după referendum respectând normele impuse prin lege: să fie majori, să nu fie o rudă de grad apropiat, să fie în deplinătatea facultăților mentale etc.
  3. Pentru că provocările unei societăți nu se rezolvă neapărat pe rând, ci pot fi rezolvate și în paralel. Mai mult, în timp ce provocările (sărăcia, corupția) necesită efort pe termen lung, revizuirea Constituției este o problemă rezolvabilă one-off, dintr-o dată.
  4. Pentru că argumentul „Organizarea Referendumului costă bani, care se puteau folosi la școli și spitale” este unul fals. În realitate democrația costă bani. Toate alegerile costă bani. Consultarea populară costă bani. Este oare mai bine să suprimăm democrația și să lăsăm unei elite „luminate” toate deciziile? Cheltuielile democratice însă nu scuză guvernanții de lipsa de performanță economică.
  5. Pentru că referendumul nu vizează legiferarea relațiilor intime. Revizuirea articolului 48(1) din Constituție are în vedere oficializarea relației în fața autorităților competente. Viața privată nu este limitată în vreun mod prin redefinirea Constituției.
  6. Pentru că revizuirea nu promovează neapărat o concepția creștină sau o viziune specifică unui stat teocratic. În discuție este doar sfera civilă, seculară a căsătoriei în sensul prezervării înțelesului propriu, natural și consacrat milenar, inclusiv pre-creștin, al acesteia. Nu se impune obligativitatea oficierii căsătoriei în biserică, nici practicarea jurământului de căsătorie creștin.
  7. Pentru că referendumul nu dezbină societatea. Dimpotrivă. Democrația înseamnă schimburi de idei și dezbateri care sunt constructive pentru consolidarea relațiilor interumane. Doar totalitarismul limitează și creează o aparență uniformă a opiniilor, provocând conflicte care sunt mascate. Referendumul unește români cu diferite convingeri politice sau religioase, 80% dintre ei fiind de acord cu redefinirea căsătoriei în Constituție.
  8. Pentru că familiile monoparentale nu sunt afectate. Referendumul presupune redefinirea căsătoriei. Familia monoparentală, care rezultă până la urmă din uniunea unui bărbat cu o femeie, nu este atinsă în niciun fel de modificarea definiției căsătoriei.
  9. Pentru că argumentul „Familia tradițională este un focar de violență, alcoolism, abuz” nu este adevărat. În realitate nu instituția familiei este cauza abuzurilor în societate; cauzele sunt multiple și nu țin de familia nucleară. Violență și abuz se regăsesc într-o măsură mult mai mare în cuplurile non-tradiționale de același sex al partenerilor.
  10. Pentru că modificarea Constituției este întemeiată pe baza dorinței a 3 milioane de români. Codul Civil poate fi modificat în orice moment printr-o simplă ordonanță de urgență a Guvernului României însă Constituția, fiind legea fundamentală a statului, poate fi revizuită numai prin consultarea poporului, reflectând reprezentativitatea și suveranitatea sa.